Scop

Cristi — Fri, 09 Jul 2010 22:10:40 +0000

Chibritul se aprinde si face foc, pantofii ne fac sa ne putem deplasa mai mult, mai repede si mai confortabil. Nimic din aceasta lume nu este lipsit de scop. Totusi, in toata aceasta lume, nici un obiect sau organism, nu isi stie scopul. Chibritul nu stie nici macar ca e chibrit, mai ales sa stie ca e facut pentru a face foc. Totusi toate lucrurile isi indeplinesc scopul pentru care au fost creeate, sau cel putin marea lor majoritate. Singura persoana care stie scopul creatiei, este creeatorul. Noi stim pentru ce am facut si pantofii si chibritul, ei nu stiu, dar isi indeplinesc scopurile. Oamenii nu isi stiu scopul, unii pretind ca stiu, si-i invata si pe ceilalti. Totusi, pantofii, chibriturile, calculatoarele si toate lucrurile create de noi nu isi stiu scopul, si chiar daca ar putea sa comunice pantofii intre ei, tot nu si-ar putea afla scopul. Pentru ca pantofii sa-si afle scopul, ar trebui sa vada omul de deasupra lor, care i-a facut, cu un scop pe care ei, pantofii si-l indeplinesc.

Asadar daca te calc pe picior, te injur, mor, te sarut sau te iubesc … fac decat lucrurile pentru care am fost facut sa le fac, respectiv imi urmez scopul. Nimic din ce fac nu este gresit si tot ce fac face parte din scopul meu. Pentru ca daca nu as avea scop, nu as exista intr-o lume in care toate lucrurile au scop.

ADEVARUL este ca toate lucrurile au scop si nici un lucru nu isi cunoaste scopul. Totusi toate lucrurile implinesc un scop, majoritatea chiar acela pentru care au fost creeate.

Un cititor anume

Cristi — Mon, 07 Dec 2009 22:20:13 +0000

In aceasta seara vreau sa ma refer la un cititor anume, si anume la oamenii care ma cunosc, sau au auzit de mine, ne-am intanlit la o conferinta sau … nush. Tu, cititorul care nu recunoaste ca-mi citeste blogul, dar cel putin o singura data pe saptamana, verifici sa vezi daca am mai scris ceva, cam cum o mai duc… deastea. ei bine, vreau sa stii ca in secret … si eu iti citesc blogul. Tot asa, din cand in cand… doar sa vad ca nu ai murit. Deobicei eu in fiecare post pun ceva original, sau frumos, sau menit sa te intrige. sa te bucure, sa te intristeze, sa te faca sa simti romantism .. sau durere. din pacate, acesta este un post gol. tot ce vreau sa spun e ca m-am intors, nu am murit, imi iau tratamentul si zambesc zilnic. si daca maine o sa am despre ce sa postez, o sa postez din nou. si daca esti abonat, o sa te anunt iarasi, si tot asa, pt. ca descopar usor usor, ca se scurge din mine sange de blogger.

Un post verde

Cristi — Fri, 29 May 2009 14:35:33 +0000

din nou nu pot sa dorm, ora e 1:38 in anglia, in tara e 3:39.
cat timp am tastat s-a schimbat minutul. a trecut, l-am pierdut. minut dupa minut se naste si moare, indiferent daca eu realizez ceva semnificativ in acel minut sau nu. la fel ca noi, oamenii. ne nastem, traim, si murim, indiferent daca am facut ceva semnificativ sau nu.
Nu stiu daca sunteti la fel de ingrijorati ca si mine de acest fenomen. Va privesc de parca toti visati un vis, sau parca sunteti toti beti, iar eu sunt singurul treaz. Existenta in sine e esentiala, dar ne pierdem in confort, si multe, multe vise .. care nici macar nu conteaza.
Te duci la munca, platesti chiria, mergi in concediu, te duci la munca, te internezi si mori.
Oare sunt eu singurul idiot care crede ca fiecare om e dator sa lase in urma mai mult decat cu cat s-a nascut?
Pare ca sunt singurul care crede ca majoritatea dintre noi intra in monotonie si uita de ce s-au nascut.V-ati nascut ca sa ganditi, sa nascociti ceva nou. Faceti 10.000 de oameni fericiti sau tristi, si tipariti-va numele in una dintre versiunile cartilor de istorie.
Descoperiti solutii pentru problemele cu adevarat importante, care ne macina pe toti ce le intelegem.
Daca nu te duce capul, atunci planteaza un pom, sau mai multi, undeva, unde stii ca or sa prinda si ca or sa creasca. Atata timp cat dai inapoi aerul pe care il respiri tu, macar nu o sa lasi in urma ta o lipsa de oxigen. Parca toti lasa in urma doar lipse de oxigen si niste fosfor.
Esti atat de prost sa crezi ca te-ai nascut ca sa mori? Eu cred ca toti ne-am nascut cu un scop, unii si-l impllinesc, iar ceilalti cad in monotonia vietii de zi cu zi si traiesc aceasta iluzie ca pe o realitate. Scopul tau in viata nu e sa nu mori, pentru ca in final… e inevitabil. Orice ai fi mancat si orice masina ai fi condus… ca ai nasul mic sau mare, ca ai fost sau nu atent la scoala, fata sau baiat… o sa mori, la un moment dat.
Te-ai nascut fiinta inteligenta ca sa gandesti, si sa nascocesti, pt. ca impreuna, sa ne fie mai bine, iar numele tau sa ramana nemuritor. boule.

Perceptii si Ingeri

Cristi — Thu, 12 Mar 2009 22:52:47 +0000

Ingeri, poate cel mai optimist gand dintre toate. Cand esti singur si trebuie sa mergi pe straduta ingusta si intunecata, parca le auzi cizmele cum lovesc de pamant, ca un pluton de armata, exact in spatele tau, pluton ce calca la unison cu tine fiecare pas. Te face sa te simti special stiind ca ai ingeri pazitori, nu ? adica… trebuie sa fi special, nu cred eu ca te mintea mama ta cand erai mic.

Nu cred ca m-a mintit nimeni cand mi-a vorbit despre ingeri, chiar cred ca ei credeau in ei. Fiind invizibili, am fost mai reticient dar sincer … mi-am dorit din toata inima sa cred sau sa se dovedeasca adevarat. Oameni cu aripi … invizibili … de ce nu superman ? de ce am abandonat supereroul asta? Ei … poate peste cateva mii de ani poate o sa se creada si in superman.

Conceptia de ingeri cred ca e cea mai puternica idee din istoria omenirii si cred ca e ideea care a schimbat cele mai multe vieti, intr-un sens pozitiv si optimist. Merita toata atentia si admiratia noastra.

Perceptii de genul … asta e bine, asta e rau, asta e verde, asta lipseste.

Realizati cat de egoisti si cata importanta ne dam fiecare? Mananc o mancare care nu-mi place … “Mancarea asta nu e buna“ Ma uit la o fata pe strada si spun … “Ce ochi frumosi are“. Nu spun ca mie imi plac ochii ei asa cum ii vad eu in situatia respectiva, spun ca ochii ei sunt frumosi; pentru ca daca mie imi plac ochii, iar eu sunt buricul pamantului … evident.

Toate astea ma duc la bine si rau. De ce credem ca exista bine si rau? Adica … nu sunt foarte sigur de chestia asta … dar cred ca suntem toti niste idioti. Nimic nu e bine sau rau. Totul e in context si calculat in balanta cu experientele anterioare. Fasole fiarta la masa de pranz ? prefer sa stau nemancat. Apa plata ? mai bine nu. Totusi, daca alerg toata ziua, nu beau si nu mananc, spre sfarsitul zilei as fi recunoscator pentru fasole si apa plata. Defapt, cele mai bune mancaruri le-am mancat cand eram lihnit de foame. De ce crezi ca se spune ca toti banii din lume nu-ti pot aduce fericirea ? Pentru ca fara sa fi trist, nu stii sa te bucuri. Ai toti banii din lume si esti trist? Fa 2 ani de puscarie, si o sa fi mirat cat de frumos e soarele si copacii, si cat de mult poti sa te bucuri ca te plimbi prin parc.

sincer nu stiu ce sa spun… nu ma exclud… dar.. concluzia ultimelor posturi mie-mi e din ce in ce mai clara: suntem creduli, usor influentabili si foarte idioti.

de ce te intorci mereu cand te privesc?

Cristi — Sat, 28 Feb 2009 20:41:57 +0000

De ce simti mereu cand cineva se holbeaza la tine din distanta?
Imi amintesc ca la unirii la metrou, stateam sus, si tinteam cate un om de pe peron, si ma holbam la el. In scurt timp se intorcea si se uita la mine. Tu simti aceeasi presiune cand se uita cineva la tine?
Cum ne dam seama? Sa nu-mi spui ca vedem ochii persoanei respective de la 30m ca sunt indreptati spre noi, pt. ca daca asta ar fi cazul, ar fi minunat.
2 perle rotunde de 3 cm diametru, si noi calculam exact traiectoria pupilei(1cm), de la 30m.
Totusi, nu cred ca putem citi un cuvant scris alb pe negru cu inaltimea literelor de 1cm, de la o distanta de 30m.

Asadar… de ce te intorci mereu cand te privesc?

Idioti; prosti; inculti

Cristi — Tue, 24 Feb 2009 20:53:02 +0000

Totul incepe cand ne nastem. Nu prostia sau idiotenia, ne nastem doar inculti. In timp, putem estompa aceasta caracteristica, sau o putem dezvolta.

Varsta intrebarilor incepe pe la 3 ani, si se termina la 4 ani; din pacate pentru cei mai putini dintre noi, care trebuie sa va suportam pe voi, ceilalti, care deja, la varsta de 4-5 ani, va puteti caracteriza ca si inculti-idioti. O sa fiu obiectiv, dar doar pentru o clipa, cat sa pot sa spun ca nu e numai vina voastra, sunt si parintii vostrii(care deja au toate cele trei caracteristici de baza de mai sus, dezvoltate la nivele de adulti:D), care va raspund rece si scurt, fara intelegere pt. varsta intrebarilor, ca in exemplul:

“I: Tati, de ce mancam iar cartofi? / R: Ca asa a vrut mata“(a se citi “mami, puisor”

Oricum, ideea e ca pe la 4 anisori, cand majoritatea raspunsurilor devin “Deaia“, sau “Ca sa intrebi tu“, realizati ca nu trebuie sa stiti chiar tot, si atunci va puneti streangul de gat, intelectual vorbind, ca apoi, peste inca 3 anisori, in clasa 1-a, sa va aruncati de pe scaun.

La scoala, in clasele mici inveti ca 1+2=3 , si ca 2 -3=X, adica “nu se poate face” . Imi amintesc de aceasta “ecuatie imposibila”, pt. ca mi-a dat un sentiment placut.

Imaginati-va chestia asta: eram doar la sfarsitul primei clase de scoala si deja terminasem matematica. Ne-au invatat, cat stiau, si ajunsesem la final. Raspunsul ecuatiei era ca aceasta ecuatie este imposibila… Deja invatam sa privesc doar jumatatea de sus a paharului plin, si sa nu intreb despre ce-ar putea sa fie jos(numere negative in cazul respectiv).

“Nu se poate face“, asta era raspunsul corect, ca mai tarziu sa aflu ca defapt 2-3=-1.

Clasele primare si-au batut joc de structura mea de neuroni, de copacelul meu mic, si anume de crengi.

Personal, nu inteleg cum puteti sa respirati fara sa stiti “cum?” sau “de ce?” faceti asta. Cum puteti sa stati pe scaune, fara sa intelegeti … cum? ..de ce? Din ce e facut scaunul pe care stai? Si lemnul din ce e facut? …
…Unde sa te opresti sa pui intrebari ? … intre 4 scanduri, sub “campul de verdeata unde ceata ingerilor s-a asezat”.

In capul tau: Gaina-pui-ou-paste-iepure… ; Toate cuvintele sunt legate unul de altul. Nu invatam toate cuvintele deodata, cu greu le invatam pe primele, iar apoi cu ajutorul lor, le invatam pe celelalte, din ce in ce mai repede, pe masura ce stim cat mai multe cuvinte, invatam mai multe si mai repede. Toate astea au o structura de copacel , cu radacini, ramuri principale/secundare. Daca sari peste cateva ramuri principale si nu ai nici o baza solida pentru cunostintele tale, adica inveti sa folosesti toasterul fara sa stii ce-i ala curent electric, devi englez, adica chemi electricianul sa-ti repare toasterul, pe care tu l-ai pus in prelungitor, prelungitorul in priza, si tot nu merge. Vine electricianul, iti porneste priza (aici toate prizele au intrerupator, adica buton de on/off), si-ti spune ca se intampla tuturor, adica nu esti singur, sunt mai multi englezi.

Concluzie: Nu trebuie sa stii sa repari toastere, masini sau televizoare. Despre televizoare e suficient sa stii ca sunt 3 beculete colorate multiplicate de sute de mii de ori, si ca se aprind diferit, astfel formand imaginiile de pe tv, asta ca sa nu te sperie vreodata ideea ca intr-o zi ar putea sa iasa cineva din televizor, ca sa te manance.

Acuma o sa ziceti ca m-am gasit eu, Gigi-Intelectualul sa arat cu degetul. Cu totii stiti ca sunt departe de a fi intelectual, dar macar inca pun intrebari. Nu mereu oamenilor din jur, de multe ori, trebuie sa te intrebi pe tine. Foloseste-ti ratiunea, cauta pe internet, fa orice poti, dar nu mai crede toate prostiile si nu mai memora totul ca un robot. Nu mai lua toate lucrurile de bune, ca asa scrie in ziar sau in carte, pt ca si oameni mult mai idioti ca tine scriu carti sau prin ziare. Si cel mai important: pune la indoiala totul ca si actiune primara, si apoi judeca singur … iar abea apoi poti sa memorezi si sa spui mai departe ceea ce stii si crezi. Asta e motivul pentru care avem in messenger mesaje de genul “se inchide yahoo”.

De ce crezi ca in scoala toti copii care au note mari sunt porecliti “tocilari”? Simplu: pentru ca societatea incurajeaza: idioti; prosti; inculti.

p.s.- eu nu am avut note mari