Perceptie
07/26/2007
Ochiul este mecanismul perceptiei. El se aseamana cu un aparat fotografic, contine elemente ce functioneaza ca un sistem de lentile proiectand imaginea rasturnata pe retina. Totodata el poate sa-si regleze instantaneu intregul sistem in raport cu distanta la care priveste, cu intensitatea luminoasa a obiectului contemplat; Poate sa aprecieze o gama mare de culori, datorita sistemului tricromatic al celulelor vizuale. Ochiul comunica creerului impresiile primite din ambientul cromatic, prin intermediul retinei. Ceea ce nu stim sigur, este ce vede fiecare dintre noi.
Eu recunosc o culoare, o recunosc ca fiind rosu. Marcel, vine si el, si ma aproba. Masa este rosie. Si eu si Marcel, am fost crescuti si invatati de mici, ca nuanta respectiva se va numi rosu. Ce s-ar intampla daca Marcel, din cauza creerului lui, ar vedea toate culorile mai spre verde ? Ar insemna ca asa a vazut si va vedea dintotdeauna. Orice nuanta sau coloare vede el, o sa o recunoasca ca fiind culoarea rosie, pentru ca asa a fost invatat. Poate eu vad culoarea rosie intr-un fel, iar Marcel o vede altfel, aman2 o sa o numim “rosu”, pentru ca asa am invatat ca se numeste si nu vom sti niciodata ce vede celalalt.

laura said,
July 30, 2007 @ 2:15 pm
mai ciudat este cu lila, roz, mov, orange, kaki, bej, crem, kiwi…am auzit ca ezista si asta. cred ca mai simplu mi-ar fi sa spun coduri pantone.
oricum, la culorile astea ciudate…chiar ca vede fiecare altceva
claudiu said,
August 7, 2009 @ 7:57 pm
“Ochiul este mecanismul perceptiei” - ochiul este o structura, nu un mecanism. Ochiul capteaza in 3 canale (conuri pt rosu, verde si albastru, insa RGB sunt doar varfurile de absortie, in rest, absortia lor se suprapune in MARE parte) lungimile de unda din spectrul vizibil si apoi le codeaza in 3 linii principale de culoare la nivel subcortical : L, M, S (de fapt L+M pt luminozitate, S pt albastru, L-(M+L) pt red-green –parca asta era formula
— din combinatiile carora reies o axa a luminozitatii si 2 axe de culoare rosu-verde, albastru -galben. Pentru culorile intermediare acestor “pure hue” exista mecanisme de codare sub diferite forme de frecventa ale potentialelor de actiune. La nivel cortical (incepand cu prima arie vizuala —pana la zonele integratorii) exista neuroni specializati numai pt culoare sau pt culoare - forma, culoare - miscare, culoare - margini etc. Nu s-au gasit neuroni “mai speciali pt rosu, verde, albastru , galben” ci majoritatea “hue”-urilor sunt reprezentate. Acesti neuroni au culori preferate, insa exista variatii, in sensul ca in functie de context (asocierea culorilor intr-o imagine) acesti neuroni isi pot deplasa “preferinta” pt o culoare mai la dreapta sau mai la stanga pe cercul culorilor. Una peste alta, avem un substrat asemanator pt perceptia culorilor, diferentele vin mai mult din perspectiva culturala si de limbaj sau chiar prin modularea atentiei (variabila de la un individ la altul, insa fara alterarea hue-ului. Ca argument poate fi adus ceea ce se numeste “color consistency”. Deci percem cam la fel - un mov cu un continut ridicat de albastru pare pt multi un albastrui—este vb. deci de limbaj, nu de perceptie,(se poate verif pe fMRI) insa integrarea cu restul functiilor cognitive si cu contextul in care sunt vazute culorile poate aduce schimbari. Sistemul de culori CIE L*a*b* este construit pe baza perceptiei culorilor si doreste sa aproximeze cumva cum percepem culorile…