De ce simti mereu cand cineva se holbeaza la tine din distanta?
Imi amintesc ca la unirii la metrou, stateam sus, si tinteam cate un om de pe peron, si ma holbam la el. In scurt timp se intorcea si se uita la mine. Tu simti aceeasi presiune cand se uita cineva la tine?
Cum ne dam seama? Sa nu-mi spui ca vedem ochii persoanei respective de la 30m ca sunt indreptati spre noi, pt. ca daca asta ar fi cazul, ar fi minunat.
2 perle rotunde de 3 cm diametru, si noi calculam exact traiectoria pupilei(1cm), de la 30m.
Totusi, nu cred ca putem citi un cuvant scris alb pe negru cu inaltimea literelor de 1cm, de la o distanta de 30m.

Asadar… de ce te intorci mereu cand te privesc?

Totul incepe cand ne nastem. Nu prostia sau idiotenia, ne nastem doar inculti. In timp, putem estompa aceasta caracteristica, sau o putem dezvolta.

Varsta intrebarilor incepe pe la 3 ani, si se termina la 4 ani; din pacate pentru cei mai putini dintre noi, care trebuie sa va suportam pe voi, ceilalti, care deja, la varsta de 4-5 ani, va puteti caracteriza ca si inculti-idioti. O sa fiu obiectiv, dar doar pentru o clipa, cat sa pot sa spun ca nu e numai vina voastra, sunt si parintii vostrii(care deja au toate cele trei caracteristici de baza de mai sus, dezvoltate la nivele de adulti:D), care va raspund rece si scurt, fara intelegere pt. varsta intrebarilor, ca in exemplul:

“I: Tati, de ce mancam iar cartofi? / R: Ca asa a vrut mata“(a se citi “mami, puisor”

Oricum, ideea e ca pe la 4 anisori, cand majoritatea raspunsurilor devin “Deaia“, sau “Ca sa intrebi tu“, realizati ca nu trebuie sa stiti chiar tot, si atunci va puneti streangul de gat, intelectual vorbind, ca apoi, peste inca 3 anisori, in clasa 1-a, sa va aruncati de pe scaun.

La scoala, in clasele mici inveti ca 1+2=3 , si ca 2 -3=X, adica “nu se poate face” . Imi amintesc de aceasta “ecuatie imposibila”, pt. ca mi-a dat un sentiment placut.

Imaginati-va chestia asta: eram doar la sfarsitul primei clase de scoala si deja terminasem matematica. Ne-au invatat, cat stiau, si ajunsesem la final. Raspunsul ecuatiei era ca aceasta ecuatie este imposibila… Deja invatam sa privesc doar jumatatea de sus a paharului plin, si sa nu intreb despre ce-ar putea sa fie jos(numere negative in cazul respectiv).

“Nu se poate face“, asta era raspunsul corect, ca mai tarziu sa aflu ca defapt 2-3=-1.

Clasele primare si-au batut joc de structura mea de neuroni, de copacelul meu mic, si anume de crengi.

Personal, nu inteleg cum puteti sa respirati fara sa stiti “cum?” sau “de ce?” faceti asta. Cum puteti sa stati pe scaune, fara sa intelegeti … cum? ..de ce? Din ce e facut scaunul pe care stai? Si lemnul din ce e facut? …
…Unde sa te opresti sa pui intrebari ?  … intre 4 scanduri, sub “campul de verdeata unde ceata ingerilor s-a asezat”.

In capul tau: Gaina-pui-ou-paste-iepure… ; Toate cuvintele sunt legate unul de altul. Nu invatam toate cuvintele deodata, cu greu le invatam pe primele, iar apoi cu ajutorul lor, le invatam pe celelalte, din ce in ce mai repede, pe masura ce stim cat mai multe cuvinte, invatam mai multe si mai repede. Toate astea au o structura de copacel , cu radacini, ramuri principale/secundare. Daca sari peste cateva ramuri principale si nu ai nici o baza solida pentru cunostintele tale, adica inveti sa folosesti toasterul fara sa stii ce-i ala curent electric, devi englez, adica chemi electricianul sa-ti repare toasterul, pe care tu l-ai pus in prelungitor, prelungitorul in priza, si tot nu merge. Vine electricianul, iti porneste priza (aici toate prizele au intrerupator, adica buton de on/off), si-ti spune ca se intampla tuturor, adica nu esti singur, sunt mai multi englezi.

Concluzie: Nu trebuie sa stii sa repari toastere, masini sau televizoare. Despre televizoare e suficient sa stii ca sunt 3 beculete colorate multiplicate de sute de mii de ori, si ca se aprind diferit, astfel formand imaginiile de pe tv, asta ca sa nu te sperie vreodata ideea ca intr-o zi ar putea sa iasa cineva din televizor, ca sa te manance.

Acuma o sa ziceti ca m-am gasit eu, Gigi-Intelectualul sa arat cu degetul. Cu totii stiti ca sunt departe de a fi intelectual, dar macar inca pun intrebari. Nu mereu oamenilor din jur, de multe ori, trebuie sa te intrebi pe tine. Foloseste-ti ratiunea, cauta pe internet, fa orice poti, dar nu mai crede toate prostiile si nu mai memora totul ca un robot. Nu mai lua toate lucrurile de bune, ca asa scrie in ziar sau in carte, pt ca si oameni mult mai idioti ca tine scriu carti sau prin ziare. Si cel mai important: pune la indoiala totul ca si actiune primara, si apoi judeca singur … iar abea apoi poti sa memorezi si sa spui mai departe ceea ce stii si crezi. Asta e motivul pentru care avem in messenger mesaje de genul “se inchide yahoo”.

De ce crezi ca in scoala toti copii care au note mari sunt porecliti “tocilari”? Simplu: pentru ca societatea incurajeaza: idioti; prosti; inculti.

p.s.- eu nu am avut note mari

Stii ce face diferenta dintre un filmulet care sa te faca sa simti o emotie si un “Chick flick” unde totul iese penibil? Ai fost vreodata romantic, fata de langa tine a simtit oare “fluturi in stomac”? Ii tremura vocea cand vorbea, si asta te-a facut sa te emotionezi?

Ei bine … pun pariu ca din clipa 2 ai fost penibil. Mai stii cand trebuia sa traversezi tot blocul de garsoniere sa cumperi inghetata ca nu aveai bani de tort? Doamne cate mirosuri pe holurile blocurilor de apartamente. Ti se intoarce stomacul pe dos si totusi … ala e cam tot romantismul din viata ta. Daca lucrurile astea ti se potrivesc macar pe jumatate, atunci esti la fel ca si mine, Esti patetic.

Esti aproape dezbracat, transpiri, si totusi iti e frig ? de ce toate astea? daca nu e nici un motiv, inseamna ca totul se intampla doar in capul tau si ca tu esti defapt foarte bine.

Simti corpul intepat de 1000 de cristale de ghiata? deschizi ochii, nici un cristal, iar durerea, nefiind reprezentata de nimic din propria-ti realitate, dispare.

Ma amuza teribil faptul ca voi toti credeati ca eu o sa obosesc, si ca nu o sa reusesc, iar mie-mi canta-n cap… “Ploaia ninge, nu-l atinge / Vantul bate, nu-l razbate . / Laudati si cantati… … . .. si va bucurati. :)”

Asta-i fraza scrisa de prin iarna … da, asa e …  postez maxim 20% din cat scriu … dar macar scriu.

Am avut o saptamana super, asa cum nimeni nu poate sa viseze, mananc vitamine si steroizi de am impresia ca daca ma tai pe mana ma vindec imediat … binne nu imediat, dar in maxim 2 zile nu mai am nici un semn.  Am inceput sa cresc in greutate cate 250g/zi, ma bucur ca am venit cu doar 4 perechi de pantaloni, pt ca deja trebuie sa schimb masura.

Daca esti sigura ca m-ai uitat, eu sunt sigur ca in una din zilele astea o sa ma gasesti stand in trecutul tau, linistit, asa cum stau eu deobicei.

P.S.- Andra, sper ca ai facut 16 ani … ca suntem in 2009 … frumosi ochishori doamne…

Mai nou, comand doar suc rosu (fructe de padure, visine, cirese, capsuni …). In mintea mea, anumite arome, respectiv visine, cirese … corespund culorii rosie. La skittels, bombonelele galbene-s de lamaie. Oare aceste asemanari sunt la fel la toti oamenii ? tu la rosu cum te gandesi ? e o culoare calda, de ce e albastru rece ? din cauza cerului, marilor …? ce-i albastru si e cald? sistemele de referinta sunt toate cele naturale ? verdele iti da un gust de prospetime ? daca se intampla sa cazi cu bicicleta si sa musti iarba (vezi exemplu in header) .. oare verdele o sa-ti inspire acel gust amar, pe care cei care mai se avanta pe cate-un camp si aluneca il stiu?

Sprijinind Evenimente de calitate, pozitive si serioase, poti aduce beneficii generoase imaginii tale profesionale, la fel cum participarea la eventimente “masluite” iti poate, si iti va dauna.

Sunt mandru sa ma asociez cu un eveniment de calitate, Olimpiadele Comunicarii. Un eveniment generos, care intinde o mana oricarui student cu abilitati de comunicare. O experienta din care nimeni nu pierde.

Pe 15 si 16 aprilie vor avea loc la Palatul Parlamentului Conferintele din cadrul celei de-a VIII-a editii a Olimpiadelor Comunicarii. Cele doua zile de Conferinte vor oferi o perspectiva globala asupra profesiei de comunicator, printr-o combinatie unica de teme, sustinute de experti din toate domeniile comunicarii: marketing, advertising, relatii publice, comunicare online, comunicare politica si mass-media.

mai multe detalii puteti sa gasiti pe olimpiadelecomunicarii
Ne vedem la conferinte

Post de La multi ani , asemanarile din continut cu titlul sunt pur intamplatoare.
Astazi e ziua mea …. zi frumoasa ca mine
Amintiri… Rezolutii de varsta noua… , poate-un deget nou aratator, cu care sa mut muntii din loc sau daca nu, macar sa pot sa judec oamenii cu el
Da, asta-i scopul degetului aratator. La fel cum mana se indoaie de la jumatate pentru a ne ajuta sa ne deplasam folosind mijlocul de transport in comun.
in 2007, ziceam :

“daca-ti dau 10 pumni, o sa arati ca un inger cazut din cer, pe care au tot incercat oamenii sa-l arunce inapoi in cer si nu au reusit”

“eu ma gandesc asa … ca daca ai fi a mea … nu te-as lasa sa pleci nicaieri .. nu ti-as mai da drumul.”

“niciodata nu o sa stii cat de tare te iubesc, pentru ca nici eu nu stiu. tot ce pot sa-ti spun e ca ieri mi-am jurat sa nu mai vb. cu tine … si ca azi … mi-ash vinde sufletul ca sa te vad.”

Rezolutii de varsta noua … inca nu m-am gandit. in fond … acuma m-am trezit dupa un somn lung si obositor …. nu-mi vine sa cred cat de repede a trecut timpul …. am cam iesit de prin grafice, dar ma intorc eu. “Campioni nu-am fost, dar poate o sa fim”.

O sa va sun azi, pe unii dintre voi, asa … sa vad ce .. mai faceti.
Tre` sa ma dau in ceva ca inebunesc… ori ceva pe 2 roti ce merge repede, ori o blonda anume … stiu eu care

Cat despre tine, draga cititorule … am un sfat practic, acuma ca sunt mai intelept cu un an:

Daca ai un vis, nu-i pune nume, …. pentru ca o sa-ti fie mai greu atunci cand o sa trebuiasca sa-l omori.